vineri, 10 aprilie 2015

TRADITII SI OBICEIURI IN SAPTAMANA MARE

7 aprilie, 14:08   Ionuț Cataramă
Creştinii ortodocşi au intrat deja în Săptămâna Patimilor şi ţin cont de vechile tradiţii în Săptămâna Mare. Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită şi Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Află care sunt cele mai cunoscute tradiţii în Săptămâna Mare, dar şi ce anume este interzis să faci în această perioadă.
Nu se doarme în Joia Mare
Nu se doarme în Joia Mare! În credinţa populară, cine doarme în această zi, Joia Mare, va fi leneş tot anul. De asemenea, se spune că aceste persoane nu vor reuşi să ducă un lucru la bun sfârşit, chiar dacă sarcina e una destul de uşor de îndeplinit.
Se ţine post negru în Vinerea Mare
Credincioşii cred că, dacă ţin post negru în Vinerea Seacă, vor fi feriţi de rele şi vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Oamenii din Moldova şi Bucovina cred că dacă ţin post negru se vor vindeca de bolile de piele. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute tradiţii în Săptămâna Mare.
Se trece pe sub masă
Credincioşii care merg la biserică în Vinerea Mare pot trece în genunchi pe sub masa cu Sfântul Epitaf, pentru a le fi iertate păcatele. Trecerea pe sub Masă simbolizează şi coborârea în mormânt a Mântuitorului.
Nu se merge la frizer în Vinerea Mare
Nu se merge la frizer în Vinerea Mare! Superstiţioşii evită să se tundă în Vinerea Mare, întrucât se tem că le va muri cineva din familie. Există, însă, şi zone din Moldova, de exemplu, unde oamenii cred că vor fi feriţi de durerile de dinţi, dacă merg la frizer în această zi. Iată care sunt cele mai vechi tradiţii în Săptămâna Mare!
Spălatul pe faţă după Învierea Domnului
În prima zi de Paşte, dimineaţa, în unele zone din ţară s-a păstrat datina spălării pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-a pus un ou înroşit, o monedă de argint sau un fir de busuioc. Conform obiceiului, pentru a fi frumoşi şi îmbujoraţi tot anul, credincioşii îşi freacă apoi ambii obraji cu oul roşu. Bătrânii cred că toţi acei care ciocnesc ouă în prima zi de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. Potrivit tradiţiei, cei mănâncă un ou cu două gălbenuşuri îşi vor găsi ursitul până la sfârşitul anului. Ţineţi cont de toate aceste tradiţii în Săptămâna Mare!

luni, 6 aprilie 2015

Imagini cu ctitorii bisericii

Aşezarea bisericii la poalele plantate cu vii, de sub dealul Oltului, aici unde Tudor din Vladimir, alături de oştile greceşti, au opus rezistenţă puhoiului turcesc ce venea din stânga Oltului, nu este întâmplătoare. Întemeietorul ei, căpitanul GIURA a făcut parte din oastea lui Tudor şi drept mulţumire lui Dumnezeu pentru victoriile purtate, a ridicat acest sfânt locaş Domnului între anii 1818-1824. Pe aici a trecut Tudor Vladimirescu şi câţiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduşi de Preda Drugănescu alături de eterişti au opus rezistenţă trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgăşani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul oraşului Drăgăşani, un monument comemorativ. Revoluţia din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte a locuitorilor din Drăgăşani, aflându-se în armata revoluţionară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Tot aici există şi un cimitir, unde se afla o groapă comună, în care au fost înmormântaţi numeroşi martiri. La construcţia ei, au participat atât constructori locali, cât şi specialişti în construcţia de biserici bizantine, arhitect fiind, după cum aflăm din scrierile găsite în cărțile vechi de cult, de meșterul Ion Amman, adus de boierii locali (printre care cel mai de seamă fiind Giura, căpitan de panduri).